Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:

•    Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere;

•     Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare;

•    Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare;

•    Ofera posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în funcţie de   problema identificată 
•  permite escaladarea unor nivele inalte de imaginatie   în vederea obţinerii rezultatelor propuse.

Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate contribui la creşterea nivelului de bunăstare al indivizilor. Pe lângă nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la care educaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat, inclus social, de a fi activ şi responsabil, nevoia de a te simţi în siguranţă.

Nevoia de a se simţi respectat – derularea de diferite activități în aer liber încurajează copilul să se simtă în largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica, își va exprima propriile opinii și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți.

Nevoia de a fi responsabil – activitățile outdoor permit copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini (educația outdoor este printre altele o forma de învățare organizată și structurată, astfel că profesorul trebuie să aibă în vedere implicarea tuturor elevilor în activitățile propuse);sub supravegherea profesorului/educatorului, fiecare copil primește diferite responsabilități și sarcini pentru atingerea scopului propus ( spre exemplu dacă se optează pentru o activitate de ecologizare, un elev poate primi sarcina de a curața pomii, un elev are sarcina de a uda florile – este important însă ca prin comunicarea cu elevul, profesorul să-i însușească acestuia sentimentul că prin ceea ce întreprinde el, mediul va fi mai curat şi astfel el va conștientiza că are o responsabilitate față de protejarea mediului ).

Nevoia de a fi activ – implicarea în diferite activități sportive, jocuri, plimbări tematice, nu va aduce decât beneficii dezvoltarii fizice, psihice ale elevului. Jocul este o caracteristică principală a copilăriei, de aceea este important ca elevii sa fie stimulați in mod constant să se joace, să alerge, să participe la diferite activități în mod activ.

Nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantă caracteristică a educației outdoor este aceea că este o modalitate de succes de a depăși unele dificultăți ale copilului ( psihice, fizice, sociale, emoționale sau economice ), astfel încât acesta să fie inclus social, să simtă că aparține unei comunități. Se consideră că mediul din interiorul clasei este mai degrabă unul competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul suportiv, care permite copiilor să se exprime, să relaționeze cu ceilalți, să colaboreze.

Nevoia de a se simti în siguranță - un aspect pe care literatura de specialitate îl consideră important în abordarea educației outdoor este că aceasta trebuie să țină cont de această nevoie. Interiorul clasei este mult mai sigur pentru elevi, în timp ce mediul exterior implică diferite riscuri și situații neprevăzute care pot avea efect negativ. Profesorul trebuie să identifice posibilele riscuri care pot să apară și să conceapă un plan de management al riscului.